T.I.C. UE

Nunta de aur a Uniunii Europene
La nunta de aur a Uniunii Europene au fost prezenţi şi cei doi nepoţi mai tineri, România şi Bulgaria. S-au prins în hora mare a celor 27 de state membre, au dănţuit şi cîntat. "Juntos desde 1957", "Together since 1957", "Enesemble depuis 1957" a sunat aproape la fel în româneşte sau în limba fratelui geamăn de la sud de Dunăre. Alte state, cu vechime în Uniunea Europeană, au închis ochii într-o reverie care ar fi trezit suspiciuni, legate de soarta legămîntului dintre ţările membrii. Şi-au adus aminte că, în 2005, Olanda şi Franţa au respins, prin referendum, Constituţia Europeană. Încă se caută soluţii pentru depăşirea unui astfel de blocaj instituţional. Franţa a surprins, mai ales că se găseşte alături de Germania (de Vest), Italia, Belgia şi Luxembourg printre statele care au aranjat primele cărămizi albastre la temelia Uniunii Europene acum 50 de ani, semnînd, la 25 martie 1957, Tratatul de la Roma. Evident, la momentul respectiv o Constituţie comună nu era anticipată, mai ales că uniunea nu viza chestiuni de ordin politic. Să ne amintim că numele complat al tratatului era Tratat de instituire a Comunităţii Economice Europene. Totuşi, un alt tratat vine şi amendează tocmai chestiunea "economică". Acest cuvînt este exclus atît din numele comunităţii nou create, cît şi din cel al tratatului. Ultimul pas era intrarea acestuia în vigoare, la 1 ianuarie 1958, alături de alte tratate. După 49 de ani, România se simte, se recunoaşte şi este recunoscută ca membru cu drepturi depline a ceea ce, cu cinci decenii în urmă, apărea ca un proiect exclusivist pentru acei care vedeau Uniunea Europeană ca un soi de Utopie Europeană, banalizînd orice idee de cooperare între state prin simpla respingere a unui proiect european comun. Cu toate acestea, "cei şase" şi-au continuat ideea, au conturat-o aşa cum au ştiut mai bine. Evident că tratatul iniţial a suferit anumite ajustări, completări, modificări prin tratate ulterioare. Documentele existente au fost reunite într-unul singur, Tratatul de la Nisa, dar păstrînd însă Tratatul Comunităţii Europene ca o secţiune de sine stătătoare în cadrul său.http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83